Traditii

Pomenirea Adormitilor - Parastasul

Biserica invata ca viata omului nu se sfarseste odata cu moartea trupului. De aceea, crestinii nu-si uita mortii dupa ingroparea lor, ci se preocupa de rugaciuni pentru ei si de pomenirea numelui lor. In Biserica Ortodoxa, cultul mortilor este foarte dezvoltat si are o importanta deosebita. Parastasele sau pomenirile, sunt rugaciuni insotite de milostenii, care se fac pentru morti. Soroacele de pomenire individuala a mortilor in Biserica Ortodoxa sunt urmatoarele:

- La 3 zile dupa moarte (care coincide, de regula, cu ziua inmormantariii), in cistea Sfintei Treimi si a Invierii din morti a Mantuitorului a treia zi.
- La 9 zile dupa moarte, "ca raposatul sa se invredniceasca de partasia cu cele 9 cete ingeresti si in amintirea ceasului al noualea, cand Domnul, inainte de a muri pe cruce, a fagaduit talharului raiul pe care ne rugam sa-l mosteneasca si mortii noastrii".
- La 40 de zile (sau sase saptamani), in amintirea Inaltarii la cer a Domnului, care a avut loc la 40 de zile dupa Inviere, "pentru ca tot asa sa se inalte si sifletul raposatuluila cer".
- La trei, sase si noua luni, in cinstea Sfintei Treimi
- La un an, dupa exemplul crestinilor din vechime care in fiecare an praznuiau ziua mortii martirilor si a sfintilor, ca zi de nastere a lor pentru viata de dincolo.
- In fiecare an, pana la 7 ani de la moarte, ultima pomenire anuala amintind de cele 7 zile ale creatiei.
- dupa 7 ani, pomenirile pentru cei morti se fac de doua ori in cursul anului bisericesc, cand se face pomenirea de obste. Amandoua aceste zile poarta in popor denumirea de Mosi (Mosi de Iarna si Mosi de Vara)

Traditional cu ocazia parastasului se face o coliva ca se imparte insotita de bucate si vin pentru cei adormiti. Se impart vase, pahare si tacamuri. Inainte de a se inmana bucatele se aprinde o lumanare. Cel care face pomana spune: Pentru sufletul mortilor(numele celui decedat). Cel care primeste rosteste: Bogdaproste sau Sa fie primit.

Observatie:
Multe din soroace pentru pomenirea mortilor, daca se fac in zile de post, in mod obligatoriu si preparatele trebuie sa fie de post

Zilele pentru pomenirea mortilor din cursul anului bisericesc

Biserica Ortodoxa a consacrat pentru pomenirea generala a mortilor o zi liturgica pe saptamana, si anume sambata. In slujba Miezonopticii de sambata, in Ceaslov, sunt prezente cantari si rugaciuni speciale, in care ne rugam si mijlocim pentru morti, iar in Octoih, cantarile pentru sambata, de la toate cele opt glasuri, care se combina cu cele ale sfintilor din Mineie, sunt in marea lor majoritate consacrate pomenirii mortilor si mijlocirii pentru ei.

Doua dintre sambetele din cursul anului bisericesc sunt consacrate in chip special, in toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii generale a mortilor, prin cantari si rugaciuni inscrise in randuiala de slujba din cartile liturgice respective (Triod si Penticostal), si anume :
a) Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne (a infricosatoarei Judecati) si
b) Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor).

Ambele zile poarta in popor si denumirea de Mosii (cea dintai : Mosii de iarna, cealalta Mosii de vara), pentru ca in ele facem pomenire pentru parintii, mosii si stramosii nostri cei adormiti.

In Sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne facem pomenirea mortilor, pentru ca in duminica urmatoare Biserica a randuit sa se faca pomenire de a doua venire a Domnului si de Infricosatoarea Judecata, care ii va urma si la care ne vom infatisa cu totii. De aceea, intrucat multi dintre dreptii Vechiului Testament au adormit fara sa vada pe Mantuitorul fagaduit si asteptat, iar multi dintre crestini au murit pe neasteptate si fara pregatirea sau fara pocainta necesara, Biserica face mijlocire pentru toti acestia.

In Sambata dinaintea Duminicii Pogorarii Duhului Sfant (Sambata Rusaliilor sau "Mosii" de vara), Biserica face din nou pomenirea generala a mortilor, rugandu-se pentru ei, prin rugaciunile si cantarile inscrise in slujba zilei din Penticostar, pentru ca si ei sa se bucure de darurile Sfantului Duh, a Carui pogorare este praznuita in duminica urmatoare.

Biserica Ortodoxa, consacrand aceasta sambata pomenirii generale a mortilor, n-a facut altceva decat sa crestineze stravechea sarbatoare pagana de vara, numita Parentalia, prin care romanii isi pomeneau si cinsteau pe mortii (parintii) lor (parentes, de unde Parentalia).

In pietatea populara s-au statornicit in timpul mai nou - indeosebi in Biserica romaneasca si in cea ruseasca - si alte zile decat sambata , din care unele cu data fixa, altele cu data variabila pentru pomeniri ale mortilor.

Astfel, in Biserica rusa se indatineaza o astfel de pomenire in ziua de 6 august, cand, fiind sarbatoarea Schimbarii la fata a Domnului, Biserica se roaga ca si cei morti sa se impartaseasca de lumina dumnezeiasca a Taborului.

In Biserica ruseasca se practica, din timpuri mai vechi, o pomenire generala a mortilor, cunoscuta sub denumirea populara de Pastile Blajinilor, adica Pastile Fericitilor sau al mortilor, care are loc marti dupa Duminica Tomii. Practica aceasta, care pare de origine foarte veche, a ajuns si in partea de rasarit a tarii noastre (Moldova), ba chiar si in unele regiuni din Ardeal si Banat, unde Pastile Blajinilor se mai numesc si Mosii de Pasti, si se serbeaza fie luni dupa Duminica Tomii, fie in Duminica Tomii (in Banat), fie chiar luni in Saptamana Luminata sau in alte zile din aceasta saptamana.

In Biserica romaneasca se face pomenirea generala a eroilor, adica a tuturor celor morti pe campurile de lupta, in Joia inaltarii Domnului, pentru ca si sufletele celor care s-au jertfit sa se inalte, cu Domnul, in slava cereasca.

In Biserica Romano-Catolica pomenirea generala a mortilor se face, aproximativ din sec. XI, in ziua de 2 noiembrie.