Ținut de la mijloc

Starețul unei mănăstiri a fost întrebat odată de niște vizitatori, cum de călugării, în ciuda originii și formării lor diferite, pot forma o comunitate unită.

În loc de un răspuns teoretic, el le răspunse printr-o imagine:

„Închipuiți-vă o roată: un cerc, niște spițe și un punct comun. De la cercul exterior spițele merg spre centru și sunt ținute de acest punct.”

„Spițele suntem noi înșine care formăm comunitatea. Centrul este Iisus Hristos. Din acest centru trăim. El ne ține împreună”.

Mirați, vizitatorii au înțeles ceva important.

Dar starețul continuă: „Cu cât spițele se apropie mai mult de centru cu atât se apropie între ele. Asta înseamnă că dacă ne apropiem cu adevărat de Hristos în viața de toate zilele, atunci ne apropiem și între noi mai mult. Numai astfel putem trăi unul cu altul, unul pentru altul și, de asemenea, pentru ceilalți”.

PildeFlorian Ion