„Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău” - Luca 1:38

Iubiți frați și surori în Domnul,

Mâine, 25 Martie, Bisericile Ortodoxă și Catolică prăznuiesc Buna Vestire.

Această sărbătoare împărătească a fost introdusă în cultul creștin în secolul al IX-lea, înainte de marea schismă, de către Papa Leon al II-lea, fiind ușor de intuit că a fost stabilită pe principiul celor nouă luni înainte de nașterea în trup a Domnului Iisus Hristos.

Mulți dintre noi avem tendința de a rezuma acest praznic doar Maicii Domnului. Nu este nimic greșit în aceasta, însă praznicul împărătesc al Bunei Vestiri are referință în primul rând la Pruncul ce s-a zămislit în pântecele Maicii Domnului. Chiar din textul troparului Bunei Vestiri observăm că este vorba întâi de Domnul Iisus și mai apoi de mama pruncului: „Astăzi este începutul mântuirii noastre și arătarea Tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu Fecioarei Se face și Gavriil Harul Îl binevestește. Pentru aceasta și noi, împreună cu Dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să-i strigăm: Bucură-te, cea Plină de har, Domnul este cu tine”.

Nu trebuie să înțelegem că umbrim personalitatea Maicii Domnului prin această teorie ci trebuie să fim conștienți că fără de prunc, praznicul acesta nu ar fi existat în istoria omenirii.

Maica Domnului are marele merit în acest praznic prin faptul că a fost cea aleasă de Dumnezeu pentru a se înfăptui „Începutul mântuirii noastre”. Sfinții Părinți susțin că dacă Dumnezeu Tatăl ar fi găsit mai înainte o femeie atât de pură și dreaptă, din acel moment ar fi declanșat planul mântuirii lumii, însă copilandra de trei ani lăsată de către Ioachim și Ana în grija slujitorilor templului, prin sfințenie și dedicație, a atras atenția lui Dumnezeu că acela poate fi momentul răscumpărării lui Adam celui căzut.

Întruparea Domnului a avut loc prin consimțământul Fecioarei. Arhanghelul Gabriel o înștiințează despre voia lui Dumnezeu dar așteaptă consimțământul acesteia pentru că așa a fost creat omul dintru început, cu voința liberă (liber arbitru). Fără acceptul Maicii Domnului nu ar fi fost cu putință și nu s-ar fi petrecut un astfel de eveniment, tocmai pentru a nu încălca voia liberă a ființei umane.

Arhanghelul Gabriel se înfățișează Fecioarei Maria și după deliberări, Fecioara acceptă această alegere punând-o pe seama lui Dumnezeu: „Fie mie după cuvântul Tău”. Astfel Dumnezeu Fiul cel veșnic se face Fiu Fecioarei biruindu-se legile firii. Fiul cel născut veșnic din Tatăl se va naște acum din Fecioara pentru ca El, având trup pământean și pătimind cu acesta, să sfarme blestemul cel vechi al diavolului în care omul era încătușat de la cădere. Fără întruparea Domnului este un lucru dovedit că omenirea nu se putea vindeca de acest blestem și această legătură a morții. Este dovedită aceasta prin profeții vechiului testament ce au rămas neascultați, prin al doilea set de table ale legii lui Moise cărora nu li s-a acordat atenția cuvenită, prin căderea in idolatrie a poporului ales al lui Dumnezeu și multe altele.

Văzând învârtoșarea inimii și îndârjirea fiilor săi, Dumnezeu hotărăște să trimită pe Răscumpărătorul în persoană, să trimită pe „moștenitorul viei” - Matei 21:33 pentru a lua rodul viei Sale.

Poporul cel ales al lui Israel a rămas mii de ani surd și timid în reacție la glasul profeților, a rămas așa pentru că nu aveau o dovadă palpabilă ci doar profețiile sfinților. Noi însă fraților avem dovada istorică a întrupării Fiului lui Dumnezeu, avem mărturii antropologice ale vieții pământești, avem scrierile evangheliștilor și cu toate acestea, unii oameni continuă să trăiască indiferenți ca și cum ei ar fi moștenitorii de drept ai „roadei viei”.

Mă întreb ca preot, dacă Dumnezeu nu a mai răbdat atunci să-și vadă fiii trăind în indiferență și întuneric și a trimis pe Fiul, oare cât de îngăduitor mai poate fi până când va hotărî să-L trimită din nou pe Mesia, de data aceasta ca Judecător pentru a culege roada viei? A doua venire a lui Hristos nu va mai implica vreo zămislire ci va veni pe norii cerului înconjurat de Sfinții Îngeri pentru a judeca lumea.

Să rămânem cu candela credinței noastre aprinsă și să verificăm consistența untdelemnului candelei noastre pentru a nu ne găsi „Mirele” Hristos cu candela stinsă. Acum în Postul Mare este momentul oportun să verificăm dacă avem ulei suficient în candela credinței noastre.

Mă rog Bunului Dumnezeu ca praznicul Bunei Vestiri să vă găsească sănătoși și bucuroși, căci este vorba despre o veste bună când Fiul lui Dumnezeu se zămislește în pântecele Fecioarei.

Dumnezeu să ne binecuvânteze și Maica Domnului să rămână pururi rugătoare către Fiul său pentru noi. Amin.

Părintele George Acsente.

Vă așteptăm pe fiecare la Sfânta Liturghie mâine la ora 10AM.