Hramul Bisericii

"Iară mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume" - Galateni 6:14


Iubiți frați și surori în Domnul,

Acest sfârșit de săptămână este marcat de un eveniment cu totul special pentru comunitatea noastră ortodoxă din Atlanta. Este ziua când, pe lângă salutul creștinesc "Hristos a Înviat", putem să ne spunem unii altora "La Mulți Ani".

În anul 1993, un grup de creștini ortodocși, restrâns dar extrem de inimos, a ales în orașul Lilburn, precum odinioară meșterul Manole călătorind pe Argeș în jos, primul loc pe aceste meleaguri unde să ridice o Biserică Ortodoxă în care să aducă laudă, mulțumire și cerere lui Dumnezeu.

Locul de închinare ales a fost încredințat unor sfinți, așa cum este tradiția ortodoxă când se construiește o Biserică, și anume în grija Sfinților Mari Împărați și întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa Elena, a căror prăznuire o avem mereu pe 21 Mai ale fiecărui an.

Așa cum la zilele noastre onomastice ne salutăm cu "La Mulți Ani", tot la fel și la aniversarea bisericii noastre vă transmit din poziția de Preot al acestei biserici un călduros "La Mulți Ani" tuturor celor ce vă plecați genunchii la rugăciune în această Sfântă Biserică.

De când am pășit în această Parohie am descoperit o mulțime de oameni deosebiți, oameni care sunt în stare de sacrificii mari pentru a avea o Biserică în comunitatea lor. Zecile de voluntari care au înțeles cum funcționează o Biserică în diaspora mă emoționează de fiecare dată și mă fac să realizez cât de mare este responsabilitatea mea ca Preot Paroh pentru a mă ruga pentru fiecare din ei și totodată și pentru cei care doar pășesc pragul bisericii fără a se implica în organizarea vieții bisericești.

Datoria mea este să mă rog pentru fiecare. Într-o lume ideală cred că toată lumea ar trebui să se implice pozitiv în viața bisericii, să o susțină și astfel nimeni nu ar avea de suferit. De multe ori stau și mă gândesc cum unii oameni pot să sacrifice atât timp pentru Biserică și alții pot fi atât de indiferenți, dar nu este al meu a judeca planul lui Dumnezeu pentru fiecare. Mântuirea este personală.

Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena sunt unii dintre cei mai iubiți sfinți de către creștinii ortodocși.

Acest lucru rezultă din faptul că Împăratul Constantin cel Mare, inspirat de Duhul Sfânt, a oprit vărsarea de sânge pe nedrept asupra creștinilor. În anul 313, prin Edictul eliberat la Milan, credința creștină devine una liberă pentru a fi manifestată public. Împăratul Constantin a fost determinat să ofere libertate cultului creștin în chip minunat. După ce îl înfrânge pe Maxențiu și ajunge Împăratul Imperiului Roman, realizează că inscripția minunată pe care a văzut-o deasupra soarelui "En Touto Nika" (în aceasta vei învinge) și mai apoi tipărită pe steagurile de luptă, a fost cea care l-a ajutat să biruiască pe Maxențiu și numeroasa sa oaste.

Mama sa, Sfânta Elena, pleacă în Ierusalim și descoperă Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos și pe care o înmânează Patriarhului Macarie a Ierusalimului spre a o prezenta creștinilor spre venerare.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt reprezentați în iconografia Ortodoxă și Catolică străjuind Sfânta Cruce. Ea este așezată în centru și de o parte și de alta este flancată de Sfântul Constantin și Sfânta Elena ca mărturie că de la Sfânta Cruce și cel ce a fost răstignit pe ea pornește tot ce ține de credința noastră dreptmăritoare și de opera de mântuire a lumii de către Dumnezeu. Pentru aceasta am citat mai sus din epistola către Galateni 6:14 "să nu-mi fie a mă lăuda decât în crucea Domnului..."

Împăratul Constantin nu s-a limitat doar la a oferi libertate creștinilor, el mută capitala Imperiului Roman din Roma la Constantinopol, care dăinuie peste 1000 de ani până când Constantinopolul cade sub Imperiul Otoman în 1543. Mai mult, când observă că libertatea acordată cultului creștin pe unii îi înnebunește, rătăcind de la dreapta credință, adună sobor de ierarhi în orașul Niceea pentru a face ordine și disciplină între creștini. Acolo îl mustră personal pe rătăcitul Arie care îl considera pe Iisus o persoană deosebită și specială dar nu Fiu al lui Dumnezeu.

Împărăteasa Elena care iubea pe creștini chiar înainte de edictul din Milan, continuă opera sa filantropică, zidind și împodobind sfinte biserici pe locurile atinse de picioarele Domnului Iisus Hristos.

Inspirați au fost creștinii fondatori ai aceste sfinte biserici unde ne închinăm noi astăzi. Greutatea pe care au întâmpinat-o primele comunități creștine, cu siguranță au întâmpinat-o și fondatorii bisericii noastre acum 28 de ani. Nici acum nu este doar lapte și miere, însă putem să ne considerăm binecuvântați de Dumnezeu pentru tot ceea ce avem astăzi ca moștenire de dus mai departe și predat generației care vine.

Vă îndemn pe fiecare să cugetați în sufletul dumneavoastră dacă ne-am întâlni mâine cu Domnul Iisus, am avea un răspuns satisfăcător pentru a fi vrednici de viața cu Iisus? Iubiți-vă Biserica pentru că este Trupul Domnului și noi suntem fiecare mădulare în parte...

În această săptămână am întâlnit atât de mulți oameni care s-au dedicat activității de organizare a hramului bisericii noastre, oameni cărora, deși obosiți, li se citea fericirea pe fețele lor pentru că au oportunitatea de a servi și ajuta Sfânta Biserică. Îl rog pe Dumnezeu să îi păzească pe fiecare în parte pe ei și pe dumneavoastră care citiți aceste umile rânduri.

Cu prețuire,

Pr George Acsente, la Hramul bisericii noastre în anul Domnului 2021.

Hristos a Înviat.

ReflecțiiFlorian Ion