Corbul lui Ilie

Corbul lui Ilie

Într-o casă de oameni săraci și lipsiți, un copilaș a auzit pe bunică-sa citind în istoria biblică despre corbul ce aducea de mâncare lui Ilie prorocul.

— Bunică dragă — zise copilul — să deschidem și noi ușa, să ne aducă și nouă ceva corbul.

Bunica încerca să-l lămurească pe copil, dar copilul nu și nu, ci să deschidem ușa.

Bunica îi făcu pe voie și deschise ușa, cu toate că era iarnă și frig. Tocmai atunci trecea pe acolo părintele locului. Se miră văzând ușa deschisă și întrebă asupra acestui lucru. Bunica îi spuse cum stau lucrurile.

— Vedeți cum lucrează credința și nădejdea în Dumnezeu — zise preotul — eu tocmai acum mergeam să împart din lada bisericii niște ajutoare pentru oamenii săraci și lipsiți. Voi începe dar de aici. Uite, corbul v-a adus și vouă ajutorul de care aveți nevoie. Și le dete o sumă de bani să-și cumpere cele de lipsă pentru traiul vieții.

Copilul a crezut și Dumnezeu a răspuns la credința lui. Credința face și azi minuni. Dumnezeu răspunde și azi — răspunde negreșit — la credința noastră.

Dacă am avea credință tare și vie, ne-ar sosi și nouă câte un corb în toate lipsurile și necazurile noastre trupești și sufletești.

Dumnezeu este adăpostul și sprijinul nostru, un ajutor care nu lipsește niciodată în nevoi (Psalm 46, 1).